Când artiștii emergenti mor pe neașteptate, există tendința de a mitologiza anumite aspecte ale vieții și carierei lor. Pentru unii pictori, narațiunile populare se concentrează asupra modului în care se presupune că se aflau la apogeul lor artistic, împreună cu discuții despre sănătatea lor mintală și modul în care piața lor a crescut vertiginos. Figuri precum Jackson Pollock și Jean-Michel Basquiat servesc drept exemple în cazul în care s-a întâmplat acest lucru.
Matthew Wong a primit un tratament similar după moartea sa tragică prin sinucidere în 2019, la vârsta de 35 de ani. Recenta retrospectivă a lucrărilor lui Wong de la Muzeul de Arte Frumoase din Boston, care provine de la Muzeul de Artă din Dallas, a schimbat multe perspective.
Această emisiune strâns organizată, supravegheată de Vivian Li, trece prin narațiunile exagerate din jurul moștenirii lui Wong. Îl prezintă nu ca un minune, ci ca un artist talentat care încă își găsește drumul, ca un canadian de origine asiatică care își explorează locul în lume. Dispunând de o selecție concentrată de 40 de lucrări, oferă o perspectivă nuanțată care trebuia revizuită din repovestirile prea dramatice ale poveștii lui Wong în cei patru ani de la trecerea sa.
Adesea, Wong a fost etichetat ca autodidact, ceea ce înseamnă că și-a descoperit instantaneu paleta de culori influențată de fauvism și tehnicile de compoziție învolburate cu puțină îndrumare. Cu toate acestea, așa cum demonstrează cu pricepere această expoziție, acea etichetă nu surprinde pe deplin natura în curs de dezvoltare a călătoriei sale artistice. Prezintă o înțelegere mai echilibrată a lui Wong ca artist care continuă să-și perfecționeze viziunea și tehnicile cu timpul, în afara narațiunilor reductive ale geniului peste noapte. Wong urmase educația artistică formală, urmase școala în Hong Kong și obținuse un master în fotografie. Inițial, a ieșit pe străzile din Hong Kong pentru a fotografia spontan subiecți neștiiți, în stilul lui Daido Moriyama. Deși aceste lucrări fotografice timpurii nu fac parte din expoziție, ele sunt reproduse în catalogul însoțitor, demonstrând că Wong a avut pregătire și a fost expus unor artiști influenți înainte de a se concentra pe pictură. Acest lucru oferă un context important care respinge poveștile prea simpliste despre dezvoltarea sa artistică care a avut loc fără îndrumare sau școlarizare.
See You on the Other Side (2019), pictura finală a lui Wong împinge limitele evitării interpretărilor directe legate de sănătatea mintală. Prezintă o siluetă singuratică așezată pe marginea unei stânci, cu o casă îndepărtată slăbită de o vastă întindere de spațiu alb gol. Acest tablou sumbru apare spre sfârșitul expoziției, dar nu este ultimul lucru pe care spectatorii îl întâlnesc. Această onoare revine broșurilor furnizate cu resurse pentru cei care se gândesc la sinucidere.