4 filme de neapărat despre sex care depășesc anumite limite în 2024

Contrar afirmațiilor conform cărora sexul dispare din filme, a existat o cantitate surprinzătoare de conținut sexual pe marele ecran anul acesta. Deși este adevărat că scenele de sex au fost mai puțin frecvente în ultimii ani, 2024 a oferit deja o gamă diversă de portrete sexuale, de la romantism lesbian pasional la un thriller queer palpitant. Aceste filme demonstrează că multiplexul este departe de a fi un mediu fără sex.

Vara trecuta

Ultima vară a lui Catherine Breillat este un film francez prin excelență care se adâncește într-un teritoriu moral complex. Léa Drucker oferă o performanță captivantă în rolul lui Anne, o soție și o mamă aparent perfectă, a cărei viață este răsturnată când se mută fiul ei vitreg. Filmul explorează teme ale dorinței, moralității și liniilor neclare dintre bine și rău. Relația lui Anne cu tânărul este ambiguă, lăsând telespectatorii să-și pună la îndoială motivele și natura acțiunilor ei. Breillat evită cu măiestrie răspunsurile ușoare, prezentând un studiu de caracter complex din punct de vedere moral, care rămâne în minte mult timp după ce au rostit creditele.

Vara trecută este un remake al filmului danez Queen of Hearts, care a fost puțin mai explicit din punct de vedere sexual decât cel nou. Abordarea lui Breillat asupra sexualității este la fel de neconvențională ca subiectul tabu al filmului. Concentrându-se mai degrabă pe expresiile faciale decât pe imaginile explicite, ea forțează telespectatorii să se confrunte cu complexitățile emoționale și psihologice ale acțiunilor personajelor. Vara trecută este o provocare deliberată, refuzul răspunsurilor ușoare sau moralizarea. În schimb, invită la contemplare asupra dorinței, vinovăției și liniilor neclare ale moralității. Atmosfera restrânsă, dar intensă a filmului amintește de o anumită epocă a cinematografiei provocatoare, făcându-l o abatere care provoacă pe gânduri de la platoul mai senzaționalist de astăzi.

Dragostea Minciuni Sângerând

Sexul este o parte integrantă a realismului serios și a dezvoltării caracterului filmului. Tensiunea erotică dintre Lou și Jackie, bazată în mediul de gimnastică, este esențială pentru stabilirea legăturii lor intense. Regizorul Rose Glass folosește cu pricepere sexul pentru a explora legătura fizică și emoțională dintre personaje, creând secvențe izbitoare și provocatoare din punct de vedere vizual. Explorarea sexualității de către film adaugă profunzime narațiunii și contribuie la atmosfera generală. Pe măsură ce perechea încă încep să se cunoască, Lou îi oferă lui Jackie ceea ce ea susține că sunt niște steroizi rămase, iar după ce unul dintre ei îi administrează celuilalt, se înțeleg. Ceea ce urmează este sex transpirat și dezordonat într-o atmosferă romantică, dar totuși captivantă, în care nimic altceva nu contează în afară de plăcere. Una dintre cele mai erotice scene se întâmplă când Lou îi cere lui Jackie să explice modul în care preferă să se masturbeze. Jackie se ridică și Lou urmărește cu atenție demonstrația ei și împărtășesc această intimitate incredibilă între ei.

Love Lies Bleeding prezintă scene erotice intense, dar scurte. Această abordare distinge portretizarea sexualității în film de reprezentările gratuite. Conexiunea fizică puternică dintre personaje este crucială pentru înțelegerea alegerilor lui Lou, deoarece furia crescândă a lui Jackie preia narațiunea. Intensitatea captivantă a filmului este stabilită devreme, captivând publicul pe tot parcursul. În cele din urmă, Love Lies Bleeding este o explorare magistrală a erotismului pe ecran.

Birder

Filmul cu buget redus al lui Nate Dushku, Birder, este un thriller crud și sexual explicit, plasat într-o tabără homosexuală, opțională. Filmul înfățișează un criminal în serie care pradă comunitatea vulnerabilă, oferind un comentariu critic asupra potențialelor pericole din mediile sociale anonime. În ciuda bugetului său redus, Birder provoacă noțiunile tradiționale de calitate cinematografică, amintind de stilul crud al cinematografiei queer de la începutul anilor 1990. Filmul prezintă o portretizare sinceră a vieții queer contemporane, prezentând atât deschiderea, cât și riscurile sale inerente.

Challengers

În timp ce sexul explicit a fost cândva un tabu în film, ducând la controverse în anii 80 și 90, decizia de a omite o scenă de sex în filmul din 2017 „Call Me by Your Name” a stârnit dezbateri intense. Regizorul Luca Guadagnino a justificat această alegere, susținând că este o abordare respectuoasă a intimității personajelor. Cu toate acestea, mulți s-au întrebat dacă decizia lui a provenit din disconfortul de a portretiza sexualitatea gay, mai ales având în vedere scenele heterosexuale mai explicite ale filmului.

Challengerii creează ceva căldură în jurul lui, mai ales datorită distribuției sale: Zendaya, Josh O'Connor și Mike Faist. Filmul devine explicit prin sărutarea lor pentru că este destul de pasional și te face să crezi că ambele personaje masculine sunt îndrăgostite de Zendaya. Nu atât de mult unul cu celălalt, dar asta ridică unele sprâncene și întrebări. În scena în care starul tenisului Tashi vizitează camera de hotel a celor mai buni prieteni ai ei, Patrick și Art, ea le spune să se sărute, iar ei o fac. Ceea ce pare complet bine și normal pentru ei și se simt confortabil unul cu celălalt. Sunt încă prieteni până când Tashi ajunge între ei. Povestea este mai puțin concentrată pe relațiile ei individuale decât pe cea pe care cei doi bărbați le împărtășesc. Acesta este un film despre intimitatea dintre bărbați, inclusiv despre contactul sexual. Și este, de asemenea, despre măsura în care aceste personaje se cunosc, felul în care se privesc, dinamica și prietenia lor.